România întârzie investițiile în hidrogenul verde, deși dispune de numeroase fonduri europene – AEI

Uniunea Europeană a pus la dispoziție linii generozie de finanțare pentru dezvoltarea hidrogenului verde, iar România este unul dintre beneficiarii acestor fonduri. Conform unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă (AEI), citat de Agerpres, țara noastră are alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) circa 86,5 milioane de euro pentru instalarea unei capacități de 100 MW de electrolizoare, componente esențiale pentru producția industrială de hidrogen curat.

În același timp, Ro-HydroHub, un centru național dedicat cercetării și inovării în domeniul hidrogenului, a accesat aproape 140 de milioane de euro printr-un alt program european pentru dezvoltarea și extinderea activităților sale. OMV Petrom implementează două proiecte cu o capacitate totală de 55 MW în rafinăria Petrobrazi, finanțate parțial prin PNRR, însă finalizarea acestora a fost amânată pentru august 2026.

Pe de altă parte, un proiect important de electrificare a trenurilor pe bază de hidrogen, evaluat la 360 de milioane de euro, a fost abandonat după trei licitații fără ofertanți, iar resursele destinate au fost redirecționate către infrastructura rutieră.

Provocările României: lipsa pregătirii proiectelor și cadru legislativ neclara

AEI atrage atenția că, deși fondurile europene sunt disponibile, principalele obstacole pentru România nu sunt banii, ci gradul insuficient de pregătire a proiectelor și lipsa unui cadru legislativ clar dedicat hidrogenului verde. Aceasta împiedică accesul rapid și eficient la finanțări și dezvoltarea proiectelor cu adevărat viabile.

În acest context, Fondul pentru Inovare al Uniunii Europene reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme de sprijin pentru tehnologii cu emisii zero. Acesta oferă anual granturi de ordinul miliardelor de euro pentru proiecte mari și inovatoare ce vizează producția, stocarea și utilizarea hidrogenului verde.

De asemenea, Fondul pentru Modernizare, destinat țărilor cu PIB sub media UE, alocă României aproximativ 815 milioane de euro până în 2026, bani care pot fi folosiți pentru tranziția energetică, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea industriei hidrogenului.

Cercetare, finanțare și implicarea băncilor europene

Programele europene, precum Clean Hydrogen Partnership derulat prin Horizon Europe, sprijină cercetarea și inovarea prin consorții mixte între universități, institute și companii, axate pe proiecte pilot și testarea noilor tehnologii. În paralel, din 2023 funcționează Banca Europeană a Hidrogenului, care oferă subvenții directe producătorilor, acoperind diferența de cost dintre hidrogenul verde și combustibilii tradiționali.

Instituțiile financiare europene, cum sunt Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acordă credite preferențiale și garanții pentru proiectele de hidrogen, însă solicită dovezi economice solide, precum contracte ferme între producători și consumatori industriali mari, pentru a valida viabilitatea investițiilor.

Condiții pentru succes: parteneriate solide și legislație clară

Reprezentanții AEI subliniază că succesul dezvoltării hidrogenului verde în România depinde de proiecte bine concepute și aliniate la obiectivele UE, inclusiv la cerințele RED III, care impun ca 42% din hidrogenul utilizat în industrie să fie de origine regenerabilă.

„Proiectele de hidrogen pot funcționa doar dacă se bazează pe parteneriate robuste între universități — responsabile de know-how și inovare —, mari consumatori industriali (precum industria oțelului, cimentului sau chimiei) și operatori de rețea. Cooperarea este esențială.”, explică AEI.

Pentru a obține finanțări europene, documentația tehnică bine detaliată este obligatorie, motiv pentru care multe companii apelează la consultanți specializați. De asemenea, investitorii cer stabilitate și predictibilitate, ceea ce înseamnă că producătorii de hidrogen verde trebuie să încheie contracte pe termen lung cu consumatori importanți, asigurându-și astfel o piață sigură.

Fără un cadru normativ clar pentru aplicarea Legii 237/2023 și scheme eficiente de sprijin, riscul ca sumele alocate să rămână nefolosite este foarte mare, iar România ar putea pierde oportunitatea de a exploata la timp potențialul hidrogenului verde.

Propuneri pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului verde în România

Pentru a depăși aceste blocaje, AEI recomandă instituirea unui cadru economic coerent în care Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Finanțelor și alte instituții relevante, să elaboreze mecanisme de sprijin financiar, scheme de subvenții și stimulente fiscale dedicate producției și consumului de hidrogen verde.

Mai mult, statul trebuie să joace un rol activ în faza incipientă de formare a pieței prin implementarea de contracte pentru diferență, programe de investiții publice și parteneriate public-privat. Aceste măsuri vor crea condițiile necesare pentru atragerea capitalului privat și pentru dezvoltarea unei infrastructuri naționale funcționale pentru hidrogen.

În opinia experților din cadrul Asociației Energia Inteligentă, doar printr-un efort comun și o strategie clară România va putea valorifica potențialul hidrogenului verde, contribuind astfel la tranziția energetică durabilă și la atingerea obiectivelor europene de mediu.

---

Pentru mai multe știri privind energiile regenerabile și proiectele inovatoare din România, rămâneți conectați la Economica.net.