Sursa poza si informatii: Economica.net

În primele patru luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă în producția sa de petrol, concomitent cu un avans considerabil al importurilor de țiței. Potrivit datelor recente, importurile au depășit pragul de 2,98 milioane de tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă o creștere cu 804.100 tep față de aceeași perioadă din anul precedent, marcând o creștere de 36,9%.

În conformitate cu Prognoza echilibrului energetic realizată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), tendințele actuale de producție nu arată semne de redresare rapidă. Estimările indică o scădere medie anuală de 2,5% în producția de țiței până în 2027. Se preconizează că în 2025, producția va ajunge la 2,74 milioane tep, care reprezintă o diminuare de 2,8% comparativ cu anul anterior. Această tendință descendentă este proiectată să continue cu producții de 2,68 milioane tep în 2026 și de 2,63 milioane tep în 2027.

Cauze ale Scăderii Producției

Unul dintre factorii principali care contribuie la această scădere este declinul natural al zăcămintelor existente, combinat cu menținerea unităților actuale de producție, care nu par a fi suficiente pentru a susține volumele anterioare de producție. Această situație îndeamnă sectorul energetic din România să se bazeze mai mult pe importuri pentru a-și satisface necesitățile de consum intern.

Creșterea Importurilor

Pe măsură ce producția internă scade, România își întoarce privirea tot mai mult către importuri pentru a acoperi cererea internă. Proiecțiile CNSP indică o creștere continuă a importurilor de țiței, estimând că acestea vor ajunge la 7 milioane tep în 2025, adică o creștere de 10,4% comparativ cu 2024. Acest trend de creștere este prognozat să continue, atingând 7,52 milioane tep în 2026 și 7,8 milioane tep până în 2027, cu un ritm de creștere mediu anual de 1,5%.

Impactul asupra Economiei și Mediului

Deși creșterea importurilor poate părea o soluție viabilă pe termen scurt pentru a combate scăderea producției interne, aceasta implică riscuri economice și de mediu semnificative. O dependență mai mare de importuri poate vulnerabiliza securitatea energetică a țării și poate genera presiuni suplimentare asupra balanței comerciale. De asemenea, intensificarea transportului și procesării țițeiului importat ar putea amplifica impactul asupra mediului, având în vedere emisiile suplimentare din transport și rafinare.

Perspective și Soluții

Pentru a contracara aceste provocări, România ar putea să investească mai mult în tehnologii de exploatare și rafinare mai eficiente, precum și în surse de energie regenerabilă. Diversificarea mixului energetic ar putea diminua dependenta de țiței și ar putea contribui la o tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon.

În concluzie, scăderea producției de petrol și creșterea importurilor de țiței reflectă realitățile complexe ale sectorului energetic din România. Este vital ca strategiile pe termen lung să abordeze atât aspectele economice, cât și pe cele de mediu pentru a asigura o dezvoltare durabilă și securitatea energetică a țării.