Marian Godină, polițistul din Brașov, refuză funcția de secretar de stat propusă, citând sindromul impostorului
Sursa poza si informatii: bizbrasov.ro
Marian Godină, polițist brașovean cunoscut pentru activitatea sa pe rețelele sociale și pentru criticile aduse conducerii Ministerului de Interne, a anunțat că a refuzat propunerea de a ocupa funcția de secretar de stat în viitorul guvern.
Propunerea și reflecțiile lui Godină
Într-o postare pe Facebook, Godină a relatat că, în urma întâlnirii cu un lider politic, i s-a oferit posibilitatea de a deveni secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. El a menționat că a cerut timp pentru a reflecta asupra acestei propuneri, având în vedere că, de când a devenit cunoscut, a resimțit "sindromul impostorului" și s-a simțit adesea pus pe un piedestal prea înalt.
Decizia de a refuza
După o perioadă de gândire, Godină a decis să refuze oferta, exprimându-și speranța că funcția va fi ocupată de o persoană onestă și mai bine pregătită decât el. El a subliniat că, deși a primit laude și recunoaștere, s-a simțit adesea stânjenit de acestea și că nu se consideră potrivit pentru o funcție de asemenea responsabilitate.
Contextul deciziei
Marian Godină este cunoscut pentru activitatea sa pe rețelele sociale, unde împărtășește experiențe din viața de polițist și critici la adresa conducerii Ministerului de Interne. De-a lungul timpului, el a fost implicat în diverse controverse, inclusiv în cazul în care a fost presat să își închidă contul de Facebook de către superiorii săi, pe motiv că postările sale ar aduce atingere imaginii Poliției Române.
Reacțiile publice
Decizia lui Godină de a refuza funcția de secretar de stat a stârnit reacții diverse în rândul publicului. Unii l-au susținut pentru integritatea și modestia de care a dat dovadă, în timp ce alții au exprimat dezamăgire că o persoană cu viziuni și principii clare nu va avea oportunitatea de a influența schimbările necesare în Ministerul de Interne.
Această decizie subliniază complexitatea alegerilor personale în contextul politic actual și evidențiază importanța autoevaluării și a conștientizării propriilor limite în asumarea unor funcții publice de înaltă responsabilitate.