Sursa poza si informatii: bizbrasov.ro

În prima zi a noii sesiuni parlamentare, mai mulți membri ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au depus un proiect de lege care propune ca, la începutul orelor de curs, elevii și profesorii să intoneze imnul național și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru”.

Parlamentarii AUR susțin că, într-o societate în care identitatea națională, cultura și credința sunt tot mai des marginalizate, este necesară reintroducerea unor practici educaționale care să formeze cetățeni conștienți de rădăcinile lor istorice și spirituale.

Proiectul, înregistrat la Camera Deputaților sub numărul Pl-x 236/2025, prevede ca, înainte de începerea orelor de curs, elevii și profesorii să intoneze imnul național „Deșteaptă-te, române!” și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru”. Participarea la rostirea rugăciunii este opțională.

Inițiativa se bazează pe exemple din țări precum Polonia, Grecia și Italia, care au păstrat în continuare în programul școlar momente dedicate simbolurilor naționale și rugăciunii.

Această propunere a stârnit reacții diverse în rândul publicului și al autorităților educaționale. Unii susțin că astfel de practici ar întări sentimentul de apartenență națională și ar promova valorile tradiționale, în timp ce alții consideră că impunerea unor astfel de activități ar putea încălca principiul laicității în educație și ar putea crea tensiuni în rândul elevilor și părinților cu convingeri diferite.

În Brașov, un oraș cu o istorie și o diversitate culturală remarcabile, această propunere ar putea avea un impact semnificativ. De exemplu, la Colegiul Național „Johannes Honterus”, elevii au marcat evenimente naționale prin activități precum cântarea Imnului Europei și dansul „Brașoveanca” în Piața Sfatului.

De asemenea, în trecut, românii au fost îndemnați să cânte „Hristos a înviat!” de la balcoane sau din curți în noaptea de Înviere, promovând astfel tradițiile și unitatea națională.

În contextul actual, dezbaterea asupra acestui proiect de lege reflectă preocupările legate de echilibrul între respectarea tradițiilor naționale și garantarea libertății de conștiință în școli. Este esențial ca orice decizie în acest sens să țină cont de diversitatea opiniilor și convingerilor din comunitatea educațională.