Condițiile Impuse de Licența de Cununie din 1894
Sursa poza si informatii: bizbrasov.ro
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Brașov, înainte de oficierea căsătoriei, preoții emiteau un document cunoscut sub numele de „licență de cununie”. Acest act informa viitorii miri despre condițiile necesare pentru ca ceremonia să aibă loc. Un astfel de document a fost găsit în arhivele Muzeului de Etnografie Brașov, datat 9 septembrie 1894, emis de Oficiul Protopresbiterial greco-ortodox al Brașovului, pentru căsătoria dintre Ilie Savu și Maria Orghidan.
Contextul istoric și social
Ilie Savu era strănepotul, prin mama sa, al renumitului comerciant brașovean Dimitrie Eremias, cunoscut pentru băcănia sa „La împăratul turcesc”, situată în clădirea care găzduiește astăzi Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Maria Orghidan provenea dintr-o familie de negustori din Șchei, tatăl său, Cristea Orghidan, fiind unul dintre cei care au contribuit semnificativ la ridicarea Colegiului „Andrei Șaguna”.
Procedura căsătoriei și „licența de cununie”
În acea perioadă, înainte de oficierea căsătoriei, se desfășurau trei vestiri publice în biserică, pentru a permite oricăror persoane care ar fi avut obiecții să le exprime. Dacă nu apăreau impedimente canonic sau politice, căsătoria putea fi celebrată. În cazul Ilie Savu și Maria Orghidan, după cele trei vestiri, fără a fi semnalate obiecții, cununia a fost oficiată în biserica „Sfântul Nicolae” din Brașov, pe 23 septembrie 1894.
Legătura cu Muzeul de Etnografie Brașov
După opt ani de căsătorie, Ilie și Maria au devenit proprietarii clădirii care găzduiește astăzi Muzeul de Etnografie Brașov. Astfel, „licența de cununie” găsită în arhivele muzeului nu doar că oferă o fereastră în trecutul social și religios al Brașovului, dar și o legătură directă cu istoria locului.
Această descoperire subliniază importanța cercetării arhivelor și a conservării documentelor istorice, care ne permit să înțelegem mai bine tradițiile și evoluția comunității brașovene.