Sursa poza: Economica.net

Sâmbătă, la Kiev, liderii europeni - președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și premierul polonez Donald Tusk - au lansat un ultimatum către Rusia. Aceștia au avertizat că, dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului în Ucraina de la 12 mai, va fi supusă unei serii noi de sancțiuni severe. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a respins cererea, transmițând că „nu se poate negocia cu Rusia în acest mod”. Putin a cerut discuții directe cu Ucraina la Istanbul, fixate pentru 15 mai, iar surprinzător, președintele american Donald Trump a susținut inițiativa rusă, slăbind astfel poziția europeană.

Între timp, cancelarul german Friedrich Merz a menționat marți că, dacă nu se observă progrese privind încetarea focului în Ucraina, Uniunea Europeană este pregătită să implementeze noi sancțiuni care vizează îndeosebi sectorii energetic și financiar ai Rusiei. Această poziție fermă întâlnește însă obstacole semnificative în cadrul UE, cauzate de faptul că există deja 16 pachete de sancțiuni impuse împotriva Rusiei, iar obținerea unei unanimități în rândul celor 27 de țări membre devine din ce în ce mai dificilă. Ungaria, în special, se dovedește a fi un obstacol, fiind de notorietate pentru diluarea sau blocarea unor măsuri similare în trecut. Unii diplomați cred că doar o intervenție directă a lui Donald Trump către premierul ungar Viktor Orban ar putea schimba poziția Budapestei.

În prezent, oficialii europeni se consultă cu Washingtonul pentru a coordona noi sancțiuni, deși rămâne incert dacă Trump își va alinia acțiunile cu cele ale europenilor. Ambasadorii țărilor UE urmează să aprobe miercuri al 17-lea pachet de sancțiuni care vizează, în principal, operațiunile clandestine ale flotei de petroliere rusești și includ, de asemenea, măsuri contra armelor chimice, drepturilor omului și amenințărilor hibride. Cu toate acestea, încercările de a lovi sectorul gazelor sau cel nuclear din Rusia nu au avut succes până acum.

Oficialii au readus în discuție posibilitatea de a reduce sub 60 de dolari plafonul de preț pentru petrolul rusesc, nivel stabilit de statele din G7. Totuși, o astfel de măsură necesită sprijinul Washingtonului, și nu există semnale clare că Statele Unite ar fi dispuse să accepte această reducere.

Diplomații avertizează că retorica îndrăzneață a liderilor UE ar putea afecta credibilitatea Uniunii dacă amenințările nu pot fi aplicate efectiv. „Puteți păstra sancțiunile pe masă ca o opțiune de presiune, dar să emiteți ultimatumuri fără capacitatea de a le implementa nu este o strategie serioasă”, remarcă unul dintre diplomații europeni. „În Europa nu există un interes masiv pentru acest gen de sancțiuni. Chiar și să agreezi o măsură de bază este extrem de provocator.”

Acest scenariu riscă să încurajeze Rusia să considere amenințările europene ca fiind doar un bluf, atrage atenția un oficial european de rang înalt. Astfel, dilema unei poziții unite și decisive a UE rămâne încă o provocare deschisă.