Sursa poza si informatii: brasov.net

România se confruntă cu o problemă semnificativă: anual, 2,5 milioane de tone de alimente sunt aruncate, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme de mâncare risipite pentru fiecare cetățean. Acest fenomen afectează nu doar economia și mediul, ci și siguranța alimentară a populației.

Principalele surse ale risipei alimentare

Un studiu realizat de Institutul Național de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare, la comanda Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), identifică principalele surse ale risipei alimentare în România:

• Restaurantele: contribuie cu 8,6% la pierderile totale de alimente.
• Gospodăriile urbane: reprezintă 6,5% din risipa alimentară.
• Producția agricolă primară: 4,2% din alimentele produse sunt irosite.
• Procesarea alimentelor: 3,8% din alimentele procesate sunt pierdute.
• Retailul și distribuția: 0,9% din alimentele distribuite ajung la gunoi.

Este important de menționat că, în ultimii ani, tendința risipei alimentare este descrescătoare. Dacă în 2016 gospodăriile urbane erau responsabile de 10,4% din risipă, în 2020 acest procent a scăzut la 6,5%, iar prognoza pentru 2030 este de doar 2%.

Obiective europene și măsuri legislative

La nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară reprezintă până la 10% din totalul alimentelor produse, iar 54% provine din gospodării. Statele membre, inclusiv România, s-au angajat să reducă la jumătate acest fenomen până în 2030, conform Agendei ONU 2030 și Acordului de la Paris.

"Reducerea risipei nu mai este doar o obligație impusă de normele europene, ci o responsabilitate comună pentru sănătatea publică și siguranța alimentară", a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.

Începând cu 2024, legislația românească impune operatorilor din sectorul agroalimentar să adopte măsuri clare pentru diminuarea pierderilor, precum:

• Vânzarea la preț redus a produselor aproape de expirare.
• Redistribuirea prin donații către bănci de alimente și ONG-uri.
• Conștientizarea angajaților și a consumatorilor.
• Utilizarea de sisteme inteligente pentru gestionarea stocurilor.
• Adaptarea proceselor tehnologice pentru a limita pierderile.

Operatorii care donează produse beneficiază de facilități fiscale, iar din 2026 vor fi obligați să raporteze anual cantitățile de alimente donate sau irosite.

Strategia națională pentru prevenirea risipei alimentare

Ministerul Agriculturii pregătește o Strategie Națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, care va pune accent pe cooperarea dintre instituții, consolidarea rețelei de Bănci de Alimente și campanii de educare a populației.

Reducerea risipei alimentare rămâne o provocare majoră, dar și o oportunitate de responsabilizare colectivă. Dacă tendințele actuale de scădere se mențin, România ar putea deveni un exemplu regional în gestionarea eficientă a resurselor alimentare.