Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că, până la finalul verii, cel puțin trei companii de stat trebuie să aibă planuri clare de restructurare, conform jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsurile pot avea efecte importante și pentru brașoveni, mai ales în zona transporturilor.

Jaloane PNRR pentru companiile de stat

Într-un interviu acordat marți, 27 ianuarie 2026, pentru Europa Liberă România, Oana Gheorghiu a explicat că PNRR prevede două termene-cheie pentru reforma companiilor de stat, agreate cu Comisia Europeană:

• 31 martie 2026 – termen pentru închiderea mandatelor interimare din consiliile de administrație ale companiilor de stat.
  Ministerele, împreună cu Autoritatea pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP), derulează procedurile de selecție pentru membrii titulari ai consiliilor și urmăresc atent modul în care se desfășoară acest proces.

• 31 august 2026 – termen pentru realizarea planurilor de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat.
  Inițial, PNRR prevedea listarea la bursă a trei societăți, însă, din cauza timpului scurt și a complexității procedurilor, autoritățile au convenit cu Bruxelles-ul să înlocuiască această obligație cu varianta restructurării interne.

Din 22 de companii analizate, rămân în joc cele restructurabile

Potrivit vicepremierului, autoritățile au analizat un grup de 22 de companii de stat. O parte dintre acestea nu mai pot fi reformate, deoarece se află deja în faliment sau lichidare. Lista va fi „curățată”, astfel încât să rămână doar companiile unde există șanse reale de reorganizare și unde pot fi eliminate blocajele administrative sau juridice care au întârziat până acum închiderea unor proceduri.

Statul, acționar, nu manager de zi cu zi

Un obiectiv central al reformei este schimbarea rolului statului în aceste societăți:

• statul ar trebui să rămână acționar strategic și responsabil,
• dar să nu mai decidă direct în activitatea de zi cu zi a companiilor.

În practică, asta ar trebui să însemne că miniștrii nu vor mai interveni direct în chestiuni precum achizițiile, angajările sau alte decizii operaționale, acestea fiind responsabilitatea managementului profesionist și a consiliilor de administrație.

Oficialul a admis că această schimbare de model va avea nevoie de timp pentru a fi asimilată, dar a subliniat că este esențială pentru a crește eficiența companiilor de stat și pentru a le face mai atractive pentru investitori.

Ce companii sunt vizate. Romarm nu intră în aceste jaloane

Întrebată despre industria de apărare, Oana Gheorghiu a menționat că Romarm nu se numără printre companiile vizate direct de jaloanele PNRR descrise.

Prioritatea, în acest moment, este reprezentată de companiile din sectorul transporturilor, în special cele legate de CFR, unde există:

• structuri suprapuse,
• entități cu activitate redusă sau aproape inexistentă,
• probleme vechi de eficiență și organizare.

De ce contează aceste decizii pentru Brașov

Pentru Brașov și județul Brașov, schimbările din transporturi sunt de interes direct:

• modernizarea și reorganizarea companiilor feroviare poate influența calitatea legăturilor feroviare cu marile orașe și cu noul aeroport de la Ghimbav;
• o restructurare coerentă poate duce, în timp, la servicii mai predictibile și investiții mai bine orientate în infrastructură, inclusiv pe rutele care traversează zona Brașovului.

Pe termen scurt, procesul de reformă va fi mai degrabă administrativ – numiri în consilii, documente de restructurare, analiză de portofoliu – însă efectele reale se vor vedea în anii următori, în funcție de cât de serios vor fi puse în practică măsurile asumate prin PNRR.

Concluzie

Până la sfârșitul lui august 2026, Guvernul trebuie să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat și să finalizeze trecerea de la conduceri interimare la consilii de administrație stabile.

Pentru brașoveni, miza este mai puțin vizibilă astăzi, dar poate deveni foarte concretă în următorii ani: infrastructură de transport mai bine gestionată, companii de stat mai eficiente și mai puțină influență politică în deciziile de zi cu zi ale acestor societăți.