Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, atrage atenția că nivelul datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, este îngrijorător și trebuie redus, chiar dacă nu plasează România, în acest moment, în pragul unui risc imediat de neplată. Declarațiile au fost făcute joi, 19 februarie 2026, la Radio România Actualități.

Datoria publică a depășit 60% din PIB

Isărescu a subliniat că datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din produsul intern brut, nivel pe care îl consideră ridicat și care necesită măsuri de corecție din partea Guvernului.

El a precizat că acest nivel nu înseamnă automat un pericol imediat pentru plata obligațiilor țării, dar reprezintă un semnal serios care nu trebuie ignorat.

Guvernatorul BNR a insistat și asupra dependenței României de finanțatorii externi, îndemnând la prudență față de mesajele transmise de aceștia.

Avertismentul lui Isărescu: „60% e o datorie mare”

În intervenția sa, Mugur Isărescu a punctat clar dimensiunea problemei: a spus că un nivel de 60% din PIB al datoriei publice este „o datorie mare” și a cerut atenție la semnalele venite din partea creditorilor internaționali, de care România depinde în continuare pentru finanțare.

Guvernatorul a explicat și mecanismul prin care datoria poate fi controlată: aceasta se reduce doar atunci când economia crește într‑un ritm mai rapid decât deficitul bugetar. El a arătat, totodată, că din punct de vedere aritmetic volumul datoriei publice continuă să urce în momentul în care deficitul este mai ridicat decât ritmul de creștere economică.

Recomandare: accent pe investiții productive, în special fonduri europene

Mugur Isărescu a recomandat ca politicile publice să fie orientate prioritar spre investiții productive, cu accent deosebit pe utilizarea fondurilor europene.

Șeful BNR consideră că astfel de proiecte, dacă sunt direcționate corect, pot sprijini competitivitatea economiei și pot contribui la diminuarea dependenței României de finanțarea externă.

În viziunea sa, extinderea facilităților fiscale nu ar trebui să fie principalul instrument de stimulare a economiei, ci investițiile care generează valoare adăugată și susțin creșterea pe termen lung.

Pentru județul Brașov și zona metropolitană, unde proiectele cu bani europeni au avut un rol important în dezvoltarea infrastructurii și a turismului, astfel de mesaje sunt direct relevante: accesarea și folosirea eficientă a fondurilor poate influența pe termen lung calitatea serviciilor publice, condițiile de transport și mediul de afaceri local.

Măsuri legale când se depășește pragul de 60% din PIB

Guvernatorul a amintit că legislația românească prevede măsuri clare atunci când datoria publică se apropie sau depășește pragul de 60% din PIB.

Potrivit lui Isărescu, autoritățile au început deja să pună în practică aceste prevederi, în încercarea de a ține sub control nivelul datoriei.

Perspective pentru populație: posibilă creștere treptată a puterii de cumpărare

Referindu‑se la evoluțiile economice, Mugur Isărescu a arătat că românii ar putea simți în a doua parte a anului o îmbunătățire a puterii de cumpărare.

El a subliniat însă că acest proces nu va fi brusc, ci se va produce treptat, într‑un ritm gradual.

Pentru locuitorii din Brașov, un avans chiar și moderat al puterii de cumpărare ar putea însemna o ușoară relaxare a presiunii resimțite la nivelul cheltuielilor curente, în contextul prețurilor tot mai ridicate la locuințe, servicii și produse de bază.

Context: dezbateri aprinse privind direcția fiscală a României

Declarațiile lui Mugur Isărescu apar pe fondul discuțiilor intense legate de politica fiscală și de pachetul de măsuri de relansare economică propus de Guvern.

Mesajul guvernatorului BNR pune accent pe nevoia unei conduite bugetare prudente, care să permită consolidarea finanțelor publice și să reducă vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei.

Pentru contribuabili și mediul de afaceri din Brașov, dezbaterea despre deficit, datorie publică și investiții este importantă, deoarece deciziile luate la nivel central pot influența taxele, investițiile publice locale și stabilitatea macroeconomică de care depind joburile și proiectele din întreaga regiune.