Fostul prim-ministru Marcel Ciolacu îl atacă public pe actualul premier Ilie Bolojan, susținând că Guvernul ar fi folosit artificii contabile pentru a prezenta o scădere mai bună a deficitului bugetar decât în realitate. Disputa, deși națională, are efecte directe și pentru brașoveni, prin taxe, prețuri și nivelul de trai.

Contextul politic și data declarațiilor

Într-o postare publicată joi, 22 ianuarie 2026, pe rețelele sociale, Marcel Ciolacu, în prezent fost premier, a comentat modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a încheiat anul bugetar 2025.

Ciolacu susține că măsurile anunțate ca „austeritate” și pachet de creșteri de taxe nu ar fi redus în mod real deficitul, iar rezultatul prezentat public ar fi fost influențat de reclasificarea unor sume din buget.

Principalele acuzații la adresa lui Ilie Bolojan

1. Reclasificarea fondurilor din PNRR

Potrivit explicațiilor lui Marcel Ciolacu, o parte din cheltuielile pentru investiții realizate în prima parte a anului 2025 ar fi fost mutate contabil din categoria împrumuturi prin PNRR în categoria de granturi (nerambursabile).

Aceste sume ar fi fost apoi înregistrate ca venituri în luna decembrie, ceea ce ar fi crescut artificial partea de venituri a bugetului cu aproximativ 0,6% din PIB, susține fostul premier.

2. Măsuri de austeritate și creșteri de taxe

Ciolacu afirmă că, în paralel cu aceste operațiuni contabile, Guvernul Bolojan a adoptat:

• majorări de taxe (inclusiv TVA și accize);
• reduceri de cheltuieli care au afectat persoane vulnerabile, precum gravidele și pensionarii;
• măsuri cu impact asupra clasei de mijloc și a mediului privat.

În opinia sa, toate aceste decizii nu ar fi produs efectul bugetar scontat, în timp ce au pus presiune pe populație și pe economie.

3. Deficit bugetar și imagine publică

Fostul premier îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi încercat să își construiască o imagine de bun administrator, prezentând un deficit bugetar îmbunătățit prin decizii contabile, nu prin reforme reale.

El susține că partenerii de guvernare, presa și mediul de afaceri ar fi fost puși în fața unor cifre care nu reflectă fidel situația finanțelor publice.

Impact economic: inflație și putere de cumpărare

Marcel Ciolacu leagă direct politicile Guvernului Bolojan de:

• o creștere rapidă a inflației, care ar fi ajuns în câteva luni în jurul pragului de 10%;
• scăderea puterii de cumpărare, atât pentru salarii, cât și pentru pensii;
• o dinamică economică pe care o descrie drept „în cădere”.

Pentru un oraș ca Brașovul, astfel de evoluții se traduc în:

• costuri mai mari pentru utilități, alimente și servicii;
• presiune suplimentară pe afacerile locale, în special pe IMM-uri și sectorul turistic;
• dificultăți pentru familii în a-și acoperi cheltuielile lunare, în contextul creșterii taxelor și a prețurilor.

De ce contează această dispută pentru brașoveni

Deși conflictul dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan este la nivel național, deciziile discutate se resimt direct și la Brașov:

• bugetul local și investițiile publice depind de alocările naționale și de modul în care este administrat deficitul;
• mediul privat din Brașov (industrie, IT, turism, servicii) este afectat de creșterile de taxe și de nivelul inflației;
• categoriile vulnerabile din oraș – pensionari, gravide, familii cu venituri mici – simt primele efectele măsurilor de austeritate.

În plus, modul în care Guvernul gestionează fondurile PNRR, inclusiv prin reclasificări contabile, influențează direct șansele Brașovului de a beneficia de proiecte majore de infrastructură, transport sau sănătate.

Concluzie

Conflictul deschis dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan readuce în prim-plan întrebarea-cheie: este deficitul bugetar redus prin reforme reale sau doar prin „ajustări” contabile?

Pentru brașoveni, dincolo de polemica politică, miza rămâne aceeași: stabilitatea prețurilor, nivelul taxelor și capacitatea statului de a finanța investiții și servicii publice esențiale, de la drumuri și transport până la spitale și școli.