Recesiunea tehnică confirmată de INS este, în viziunea premierului Ilie Bolojan, un efect așteptat al schimbării modelului economic al României, nu începutul unei crize profunde.

Ce spune premierul despre recesiunea tehnică

Vineri, 13 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan a comentat, într-o postare pe Facebook, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care confirmă intrarea României în recesiune tehnică.

Șeful Guvernului afirmă că această evoluție trebuie privită ca „o corecție economică”, parte dintr-o tranziție planificată de la un model bazat pe deficit bugetar și consum, la unul centrat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină fiscal-bugetară.

Potrivit lui Bolojan, revizuirile INS arată că economia s-a contractat în mai multe trimestre din perioada 2024–2025, iar pentru anul 2025 creșterea economică anuală finală a fost una redusă, de 0,6%. Premierul subliniază că România a început schimbarea unui model „aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător”, către unul axat pe investiții și factori structurali, iar „recesiunea tehnică temporară” reprezintă un cost anticipat și inevitabil al acestei schimbări de direcție.

Un an „atipic” și dezechilibrele economice

Bolojan descrie anul 2024 drept „atipic”. El arată că un stimul fiscal puternic, combinat cu un deficit bugetar ridicat — aproape 8–9% din PIB — și cu un dezechilibru extern important, nu a dus la creșterea economiei în ritmul așteptat.

Premierul explică faptul că o mare parte din cheltuielile suplimentare au alimentat consumul de bunuri și servicii importate, nu producția internă. Din această perspectivă, el afirmă că problema nu a fost lipsa resurselor financiare, ci felul în care acestea au fost utilizate.

Corecțiile aplicate din vara lui 2025

Șeful Executivului susține că, din iulie 2025, Guvernul a început să aplice corecții menite să reducă marile dezechilibre. Potrivit acestuia, aceste măsuri au diminuat cu aproximativ 1% din PIB dezechilibrele existente, însă au venit la pachet cu costuri sociale.

În ciuda acestor costuri, Bolojan apreciază că avansul, chiar modest, al economiei în 2025 a fost susținut de investiții reale și de factori structurali, nu de creșterea consumului alimentat de deficit.

De ce insistă Guvernul pe consolidare fiscală

Premierul subliniază că obiectivul consolidării fiscale nu este unul izolat, ci o condiție pentru stabilitate și pentru atragerea de investiții pe termen lung. În evaluarea sa, tranziția de la vechiul model economic presupune, pe termen scurt, o perioadă de contracție a activității economice.

Bolojan numește acest episod „un cost necesar” pentru construirea, în timp, a unei economii mai solide și mai competitive.

Reacții și mize pentru 2026, inclusiv pentru Brașov

Confirmarea recesiunii tehnice de către INS a deschis un val de reacții politice și economice, în special în contextul discuțiilor legate de bugetul pe 2026, de posibile măsuri de sprijin social și de strategiile pentru stimularea investițiilor și a exporturilor.

Pentru județe puternic ancorate în industrie, servicii și turism, cum este Brașovul, modul în care Guvernul gestionează această „corecție economică” este esențial: atât pentru investițiile în infrastructură, cât și pentru mediul de afaceri local și pentru locurile de muncă.

Executivul promite că va continua dialogul cu partenerii sociali pentru a reduce, pe cât posibil, efectele sociale ale ajustărilor economice pe care le are în vedere.