Curtea Constituțională a României nu va anunța nici acum hotărârea în dosarul pensiilor speciale ale magistraților, după ce unul dintre judecători a intrat în concediu paternal. Din cauza regulilor interne ale Curții, lipsa sa blochează orice decizie.

De ce a fost amânată din nou decizia CCR

CCR a amânat încă o dată pronunțarea pe tema pensiilor speciale pentru magistrați, ca urmare a faptului că judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal.

Conform articolului 17, alineatul 2 din Regulamentul de organizare și funcționare al Curții Constituționale, dacă la momentul pronunțării nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbaterile inițiale, hotărârea trebuie amânată pentru o altă dată, iar motivul amânării se consemnează într-o încheiere redactată de magistratul‑asistent.

Concediul lui Gheorghe Stan și efectele asupra calendarului

Gheorghe Stan a participat la dezbaterile anterioare din acest dosar, însă luni, 9 februarie, a început un concediu paternal de zece zile lucrătoare. În aceste condiții, decizia CCR, care era programată pentru 11 februarie, nu mai poate fi luată la data stabilită.

Calculul perioadei de absență arată că hotărârea Curții este împinsă cel puțin până în 24 februarie, dată la care se încheie intervalul de concediu.

Cine este judecătorul aflat în concediu

Înainte să fie numit judecător la Curtea Constituțională, Gheorghe Stan a activat ca procuror. El a condus Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură creată în 2018 pentru a instrumenta dosare ce vizează magistrați și care a stârnit numeroase controverse în spațiul public.

Seria de amânări și disputele din interiorul CCR

Actuala amânare se adaugă altor patru decizii similare luate anterior de Curte în același dosar. Ultima dintre ele a avut loc la 16 ianuarie, când pronunțarea a fost suspendată din motive diferite, printre care contestarea convocărilor în zile nelucrătoare și solicitarea unui studiu de impact asupra proiectului inițiat de Guvern.

Această cerere de studiu de impact a fost considerată neîntemeiată chiar de președintele CCR, Simina Tănăsescu.

Ce prevede reforma pensiilor speciale ale magistraților

Reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă clar de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție, este asumată ca prioritate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Executivul propune:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, față de aproximativ 48 de ani în prezent;
• limitarea cuantumului pensiei la 70% din venitul net.

Impactul întârzierilor asupra fondurilor PNRR

Blocajele repetate la nivelul CCR nu au doar consecințe interne pentru sistemul de pensii al magistraților, ci și efecte financiare pentru România. Din cauza neîndeplinirii jalonului din PNRR legat de această reformă, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că Executivul de la Bruxelles a transmis oficial că nu consideră atins acest obiectiv și a reamintit că termenul de 28 noiembrie a fost stabilit ca dată finală pentru respectivul jalon.

Legea adoptată, dar blocată la CCR

Actul normativ privind reforma pensiilor magistraților a fost adoptat prin procedura angajării răspunderii de către Guvernul Bolojan, în ciuda avizului negativ emis de CSM.

Pronunțările succesiv amânate ale CCR au împiedicat însă intrarea în vigoare a legii la 1 ianuarie 2026. În absența judecătorului Gheorghe Stan, Curtea nu poate adopta nici acum o decizie, iar următoarea ședință are toate șansele să aducă o nouă amânare.

Ce înseamnă subiectul pentru brașoveni

Pentru magistrații din Brașov și din restul țării, rezultatul acestui dosar va stabili cadrul viitor al pensionării și cuantumul prestațiilor. În același timp, pentru bugetul național și pentru proiectele finanțate prin PNRR – inclusiv investiții care pot ajunge și în județul Brașov – menținerea blocajului riscă să însemne mai puțini bani disponibili din fonduri europene, până când reforma va fi clarificată.