România are, în prezent, doar trei centre specializate dedicate copiilor care comit fapte penale – unul dintre ele fiind un centru rezidențial la Brașov. În restul țării, minorii care au încălcat legea ajung deseori în aceleași structuri de protecție cu copiii-victimă, situație care ridică numeroase semne de întrebare pentru specialiști.

Puține centre pentru minori delincvenți, Brașovul printre excepții

Potrivit informațiilor prezentate de fostul judecător și membru CSM, Cristi Danileț, România dispune în acest moment de:

• un centru rezidențial pentru minori care au comis fapte penale, la Brașov
• două centre de zi, în județele Brăila și Dâmbovița (brasov.net)

Strategia națională „Copii protejați, România sigură” 2023–2027 atrage atenția că, în celelalte județe, copiii care au comis infracțiuni grave sunt cazați în structuri împreună cu minori-victimă sau copii aflați în dificultate, ceea ce complică serios atât protecția, cât și reintegrarea lor. (brasov.net)

Pentru Brașov, existența unui centru specializat înseamnă acces mai bun la servicii dedicate, dar și o responsabilitate în plus pentru sistemul local de protecție a copilului, care primește cazuri din mai multe zone ale țării.

Cum reacționează statul în funcție de vârsta copilului

Copiii sub 14 ani – fără răspundere penală, dar cu măsuri de protecție

Conform Codului penal, minorii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, indiferent de cât de gravă este fapta. Pentru ei nu se deschide dosar penal și nu se poate dispune internarea într-un centru de detenție. (brasov.net)

În schimb, se aplică măsuri de protecție specială, reglementate de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Principalele instrumente folosite de autorități sunt:

1. Supravegherea specială în familie

Copilul rămâne, de regulă, în mediul familial, dar trebuie să respecte o serie de obligații stabilite de direcțiile de protecție a copilului și de servicii sociale:

• participare constantă la școală
• acces la servicii de îngrijire de zi
• consiliere, psihoterapie sau alte forme de sprijin psihologic și medical
• evitarea unor persoane sau locuri considerate riscante (brasov.net)

Această măsură încearcă să corecteze comportamentul, fără a rupe total copilul de familie și comunitate.

2. Plasamentul – când copilul trebuie scos din mediul obișnuit

Dacă situația o impune, copilul poate fi plasat:

1. la o persoană sau o familie care îl poate îngriji în siguranță
2. la un asistent maternal
3. într-un serviciu de tip rezidențial – soluție obligatorie în cazul faptelor deosebit de grave (brasov.net)

Serviciile rezidențiale includ:

• case de tip familial, cu un număr redus de copii
• apartamente cu îngrijire specializată
• centre de primire în regim de urgență, unde copiii pot sta pe termen scurt

Funcționarea acestor servicii este reglementată prin hotărâri de guvern și standarde minime aprobate de Ministerul Muncii, care stabilesc clar ce tip de sprijin trebuie oferit: de la școlarizare, până la programe terapeutice și sprijin pentru reintegrarea în familie. (brasov.net)

În tot acest timp:

• copilul și părinții sunt implicați în ședințe de consiliere
• copilul merge la școala cea mai apropiată de centru, însoțit de personal de specialitate
• datele lui nu pot fi făcute publice
• părinții pot fi obligați să contribuie financiar sau prin muncă în folosul comunității, în funcție de decizia autorităților (brasov.net)

Copiii de peste 14 ani – intră în discuție răspunderea penală

După împlinirea vârstei de 14 ani, situația se schimbă. Dacă se stabilește că minorul are discernământ, statul poate aplica măsuri din sfera penală:

• poliția îl poate reține
• procurorul poate deschide ancheta
• judecătorul poate dispune măsuri educative, prevăzute la art. 115 din Codul penal (brasov.net)

Pentru fapte mai puțin grave, instanța poate alege dintr-o serie de măsuri educative neprivative de libertate, cum ar fi:

• stagii de formare civică, pe câteva luni
• perioade de supraveghere
• obligația de a se prezenta în anumite zile sau de a respecta un program impus de autorități

Atunci când fapta este deosebit de gravă – de exemplu infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de peste 7 ani sau dacă minorul are antecedente – se poate ajunge la:

• internarea într-un centru educativ, pe o perioadă de 1–3 ani
• internarea într-un centru de detenție, pentru intervale mai lungi, între 2 și până la 15 ani, în funcție de faptă (brasov.net)

Cazul din Timiș care a reaprins discuția despre răspunderea penală

Tema modului în care sunt tratați minorii care comit infracțiuni a revenit în actualitate după cazul din localitatea Cenei, județul Timiș. În această situație, unul dintre suspecți este un băiat de 13 ani, prea mic pentru a răspunde penal, dar implicat într-o faptă extrem de gravă. (brasov.net)

Potrivit relatărilor publice, copilul va continua școala în format online, după ce părinți din comunitate au refuzat să-și mai trimită copiii la cursuri în prezența lui, de teamă pentru siguranța acestora. (brasov.net)

Pe 26 ianuarie 2026, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că ministerul analizează posibilitatea modificării cadrului legal privind răspunderea penală a minorilor, inclusiv în ceea ce privește vârsta minimă de la care un copil poate fi tras la răspundere. (brasov.net)

Ce înseamnă toate acestea pentru Brașov

Pentru brașoveni, subiectul nu este unul abstract. Faptul că în județ funcționează singurul centru rezidențial specializat pentru minori delincvenți din țară:

• aduce aici cazuri complexe din mai multe zone ale României
• pune presiune pe rețeaua locală de servicii sociale, de educație și sănătate
• cere o coordonare strânsă între DGASPC, școli, Poliție, instanțe și comunitate

În același timp, prezența unui astfel de centru poate însemna și acces la mai multă expertiză și proiecte-pilot în domeniul protecției copilului, care ar putea fi extinse apoi la nivel național.

Concluzie

Sistemul românesc de protecție și sancționare a minorilor care comit infracțiuni se bazează puternic pe ideea de reeducare și reintegrare, mai ales în cazul copiilor sub 14 ani. În practică însă, lipsa centrelor specializate – cu doar trei astfel de structuri în toată țara și una singură rezidențială, la Brașov – arată un dezechilibru între ceea ce prevede legea și resursele reale din teren.

Discuțiile anunțate de Ministerul Justiției despre modificarea vârstei răspunderii penale vin pe fondul unor cazuri șocante și ar putea aduce schimbări importante în anii următori. Pentru comunitatea din Brașov, rămâne esențială implicarea tuturor – autorități, școli, ONG-uri și familii – pentru ca minorii cu probleme de comportament să primească sprijin rapid și adaptat, înainte ca situațiile să se transforme în tragedii.