Astăzi, 24 ianuarie 2026, România marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment considerat începutul României moderne. Este o zi cu încărcătură istorică puternică, resimțită și la Brașov, oraș care a fost mereu conectat la marile proiecte naționale.

Ce s-a întâmplat la 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca „Mica Unire”, a avut loc în 1859 și a adus laolaltă Moldova și Țara Românească sub același domnitor, Alexandru Ioan Cuza.

Procesul nu a început însă peste noapte. În secolul al XIX-lea, ideea unirii a prins contur treptat:

• în 1848, în contextul revoluțiilor europene, se discută tot mai intens despre unitatea românilor;
• relațiile dintre Moldova și Țara Românească se strâng, inclusiv prin înțelegeri economice și vamale;
• marile puteri europene iau în discuție „chestiunea românească” după Războiul Crimeii (1853–1856).

Un moment-cheie a fost Convenția de la Paris din 1858, care a stabilit cadrul politic al Principatelor: reorganizarea lor internă, principii moderne de guvernare și instituții comune, între care și o comisie centrală cu rol legislativ.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

În ianuarie 1859 au avut loc alegeri pentru domnie în ambele Principate:

• la 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă din Moldova îl desemnează în unanimitate domn pe Alexandru Ioan Cuza;
• la 24 ianuarie 1859, deputații din Țara Românească, sprijiniți de o mobilizare populară puternică, votează același domnitor.

Astfel, fără a încălca direct regulile stabilite de marile puteri, românii reușesc să obțină o „dublă alegere” – același conducător pentru ambele principate. Decizia stârnește nemulțumirea Imperiului Otoman și a Austriei, dar, în timp, realitatea politică din teren este acceptată.

Unirea din 1859 nu a fost doar un gest simbolic: a marcat începutul construirii unui stat românesc modern, cu instituții comune și o singură voce pe plan extern.

De la unirea tronurilor la un stat unitar

După alegerea lui Cuza, pașii spre unificarea reală a celor două principate s-au accelerat:

• în 1862, Parlamentul și Guvernul devin unice pentru ambele principate, iar unirea politică devine efectivă;
• reformele inițiate în timpul domniei lui Cuza (1859–1866) pun bazele unui stat modern: reorganizarea proprietății funciare, secularizarea averilor mănăstirești, modernizarea învățământului și a administrației, adoptarea unor noi principii constituționale;
• după abdicarea forțată a lui Cuza, în 1866, la conducere este adus Carol I, iar noua Constituție din 1 iulie 1866 consfințește oficial numele de „România”.

Etapa finală a unirii tuturor provinciilor locuite majoritar de români va fi atinsă la 1 decembrie 1918, prin Marea Unire – însă totul a început cu pasul din 24 ianuarie 1859.

De ce contează Ziua Unirii pentru brașoveni

Deși, în 1859, Brașovul se afla în afara granițelor Principatelor Unite, orașul era deja un centru important pentru cultura și presa românească din Transilvania. Intelectuali, negustori și studenți din Brașov urmăreau îndeaproape ce se întâmpla la Iași și la București, iar ideea unirii era privită ca o speranță pentru toți românii din imperiile vecine.

Astăzi, brașovenii marchează Ziua Unirii Principatelor prin:

• ceremonii oficiale și depuneri de coroane;
• activități educative în școli și licee, unde elevii rememorează momentele-cheie ale Unirii;
• evenimente culturale dedicate istoriei moderne a României.

Pentru comunitatea locală, 24 ianuarie este o ocazie de a reaminti că proiectul României moderne a fost posibil datorită solidarității dintre regiuni și colaborării dintre elite și societate.

24 ianuarie – o zi despre unitate și viitor

Ziua Unirii Principatelor nu este doar o sărbătoare istorică, ci și un prilej de reflecție: cum se traduce, astăzi, ideea de unitate într-o Românie membră a Uniunii Europene, cu orașe dinamice precum Brașovul?

De la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la proiectele actuale de dezvoltare regională, firul roșu rămâne același: cooperarea dintre oameni și comunități.

Pe 24 ianuarie, ne reamintim că România modernă a început cu un gest curajos de unitate – un mesaj care rămâne actual, inclusiv aici, la poalele Tâmpei.